Sora lume | Ana Blandiana
„Dac? mi-ar cere cineva s? spun numele unui singur sentiment pe care mi l-a trezit lumea prin care am trecut, a? r?spunde f?r? ezitare compasiunea, despre care cu timpul am în?eles c? este o treapt? a în?elegerii ?i o form? de cunoa?tere. Dac? a? accepta c? aceast? carte este o carte de c?l?torii, atunci itinerarul acestora leag? între ele punctele de sprijin ale în?elesului ?i nefericirii lumii prin care am trecut, în timp ce – schimbându-se – acestea au devenit repere ale schimb?rii mele. Într-un anume fel, aceast? carte continu? Falsul tratat de manipulare. A?a cum aceea nu era o carte de memorii, de?i era construit? din fragmente de amintiri, aceasta nu este o carte de c?l?torii, de?i capitolele ei descriu întâmpl?ri din str?in?tate. Folosesc acest termen, str?in?tate, cu întreaga greutate pe care o avea înainte de ’89; în ultimii treizeci de ani, amestecul lumilor l-a erodat ?i l-a golit de con?inut – nu numai prin dispari?ia frontierelor, ci ?i prin sentimentul de înstr?inare de acas?. Acest sentiment ciudat este mai ap?s?tor azi decât în timpul dictaturii, pe care o sim?eam ca pe o ap?sare exterioar?, nu l?untric?, în profunzime, ca acum. În Fals tratat de manipulare am încercat s? compun din fragmente de amintiri un portret al ??rii. Acum este vorba despre lume.“ — ANA BLANDIANA Pe copert?: autoarea pe turnul din Pisa, anii ’70, foto de Romulus Rusan